Mai bun e sfârşitul decât începutul unui lucru! – Eclesiastul. 7:8a – Mesaj pentru sfârşit de an

Suntem obişnuiţi ca, atunci când începem un lucru, să facem impresie bună pentru că prima impresie contează, nu? Ne îmbrăcăm frumos la primele întâlniri şi pe urmă ne ducem în salopete. Începem predica cu putere şi apoi ni se termină gazul. Spunem prietenei că o iubim până când se sufocă şi apoi când ne devine soţie încetăm să o mai facem (pentru că ni s-au terminat impulsurile, zicea cineva).
Pentru noi, începuturile contează contează enorm. Dar cum stăm cu sfârşiturile? Ne place cămaşa nouă, albă, imaculată, ne place costumul nou, dar curând se învechesc şi nu le mai dăm imprtanţă. Ne place maşina nouă, o protejăm, dăm încet cu uşa, o spălăm periodic interior, exterior şi motor, o dăm cu ceară şi alte cele şi apoi vine prima zgârietură, apoi a doua, curând începi să n-o mai speli şi ajunge ca o căruţă. Ne place căsnicia la început, suntem plini de pasiune pentru partenerul nostru, îl iubim, îl apreciem, dar cu timpul se aşterne praful peste realţia noastră şi după prima dezapreciere, vine prima jignire, apoi prima palmă şi, în cele din urmă, prima treaptă de pe scările tribunalului.
După o viaţă întreagă de falimente spirituale, de căutări după sens şi după semnificaţie în viaţă (dar fără Dumnezeu), Solomon priveşte cu regret în urmă şi din propria-i experienţă ne spune că „Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui”. Cu alte cuvinte, Solomon spune: Oameni buni, tot ce este pe pământ este efemer şi tot ce e nou tinde să-şi piardă strălucirea; toate deciziile şi promisiunile noi tind să devină simple notiţe în agendă. Nu vă mai uitaţi atât de mult la începuturi, uitaţi-vă la sfârşituri. Entuziasmul noilor începuturi se transformă foarte repede în dezamăgirea de la sfârşit. Speranţa din 1 Ianuarie se transformă în deznădejdea din 31 Decembrie. Râsul şi bucuria din noaptea de Revelion se trasformă în regretele şi lacrimile de la sfârşit de an.
Când te uiţi în oglinda retrovizoare a anului 2011 ce vezi? Şi… eşti mulţumit? Îţi mai aduci aminte că la începutul anului ai făgăduit că o să citeşti mai mult din Biblie, că o să slujeşti mai mult, că o să te apropii mai mult de Dumnezeu şi o să vorbeşti altora ma mult despre El? Ce s-a întâmplat cu acele decizii? Este mai bun acest sfârşit de 2011 pentru tine decât a fost începutul lui?
Ai fost atât de entuziasmat la începutul anului, iar acum eşti dezamăgit că ai ajuns în aceeaşi fundătură ca şi în alţi ani? Veghează mai mult asupra fiecărei zile în parte. Nu te avânta într-un start obositor, ci economiseşte-ţi energia pentru întreaga cursă. Nu începe într-un ritm pe care nu vei putea să-l menţii până la sfârşit. Îţi aduc aminte că viaţa creştină este asemănată în Scriptură mai degrabă cu o cursă de maraton decât cu una de sprint. Dozează-ţi bine energia! Şi nu uita să te alimentezi zilnic din puterea Duhului. Opreşte-te zilnic la staţia de alimentare a Cuvântului şi stai în părtăşie cu Creatorul şi Răscumpărătorul tău. Goleşte-te de tine însuţi (de pretenţiile şi capriciile tale, de plăcerile şi anturajele nefaste, de comoditatea şi inactivitatea cu care te-ai obişnuit) şi umple-te de putere în prezenţa Lui.
Biblia spune: „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13:7). Uitaţi-vă la sfârşitul alergării lor şi urmaţi-le credinţa! Nu spune: uitaţi-vă ce bine au început! Ci spune: uitaţi-vă ce bine au sfârşit! Aş vrea ca şi tu să sfârşeşti bine. Aş vrea să te ajut să eviţi încă un finish dezastruos şi multe regrete amare.
Ieremia se uita la generaţia lui, la evreii care fuseseră pedepsiţi de Dumnezeu din pricina răzvrătirii lor şi tot nu se făceau mai buni, nu se pocăiau, nu se apropiau de Dumnezeu şi constată următorul lucru: „Secerişul a trecut, vara s-a isprăvit şi noi tot nu suntem mântuiţi!” (Ier. 8:20). Ce constatare teribilă, să te uiţi în urmă la încă un anotimp, la un an din viaţa ta şi să spui: a trecut şi acesta şi eu tot nu sunt mântuit. Eu tot nu m-am îndreptat, eu tot nu m-am pocăit. Cum e sfârşitul anului pentru tine? Te invit (şi vreau să merg împreună cu tine) într-o introspecţie, într-o cercetare adâncă; te chem la o pocăinţă sinceră, la o viaţă trăită cu mai multă atenţie, cu mai multă pasiune pentru Dumnezeu şi mai multă detaşare faţă de lucrurile pământeşti. Dacă sfârşitul anului acesta nu a fost aşa cum ar trebui, încheie-l rugându-te, asemenea lui Nicolae Moldoveanu:
Doamne, ţine minte numai
Ce-am făcut pe placul Tău,
Dar nu-ţi mai aduce-aminte
De nimic din ce-a fost rău

This entry was posted in Predici and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s