Drumul spre casă – citate (1)

Începând de astăzi voi posta în fiecare zi câte un fragment din cartea DRUMUL SPRE CASĂ pentru cei care nu au posibilitatea sa citească întreaga carte.

Ai fost vreodată plecat mai multă vreme departe de casă şi ţi s-a făcut atât de dor de cei dragi încât să simţi că dacă nu mergi mai repede să-i vezi nu mai rezişti? Eu, unul, am fost de mai multe ori în astfel de situaţii şi pot confirma că dorul de casă e cumplit. Un foc lăuntric te arde atât de tare încât simţi că te usuci pe picioare şi, realmente, poţi să cazi bolnav din pricina aceasta.
Aveam douăzeci de ani şi eram la aproape o mie de kilometri distanţă de casă. Eram plecat de şapte luni de zile departe de cei dragi şi, cu cât treceau zilele, cu atât îmi era mai dor de ei. Într-o noapte, am visat că am ajuns acasă şi, la revederea părinţilor şi fraţilor, am început să plâng. M-am trezit din somn şi am realizat că, de fapt, plângeam şi în realitate şi obrajii îmi erau plini de lacrimi. Zilele următoare mi-am cumpărat o geantă mare, mi-am adunat toate lucrurile, mi-am cumpărat bilet pentru autocar şi peste câteva zile am ajuns în ţară. Ajuns în Bucureşti, am realizat că nu mai am răbdare să aştept încă vreo câteva ore pentru a lua trenul şi a străbate şi cei aproape 250 de kilometri rămaşi până acasă, aşa că am luat un taxi şi am plecat imediat. Scena reîntâlnirii cu cei dragi a fost atât de intensă încât aproape că nu o pot descrie în cuvinte. După îmbrăţişări îndelungate şi multe lacrimi de bucurie, în sfârşit mi s-a stâmpărat dorul de casă.
De atunci încoace, dorul acela de casă a mai apărut de multe ori în viaţa mea, uneori la o intensitate mult mai mare, însă casa de care-mi este dor acum este adevărata mea casă din cer, iar Persoana cu care-mi doresc cel mai mult să mă întâlnesc este Salvatorul meu, Domnul Isus Cristos. Am asemănat de multe ori în mintea mea reîntâlnirea mea cu cei dragi cu întâlnirea credincioşilor cu Domnul şi îmi place să cred că lacrimile care le vor curge atunci pe obraji vor fi lacrimi de bucurie şi vor fi ultimele, pentru că „El va şterge orice lacrimă din ochii lor” (Apocalipsa 21:4a).

This entry was posted in Devotional and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s