Halloween-ul in România (partea IV)


Probabil că în nicio altă ţară din lumea contemporană, Halloween-ul nu îşi găseşte mai multe elemente corespondente decât în România. Unul dintre cei mai populari eroi ai Halloween-ului este Contele Dracula, despre care majoritatea lumii crede că a fost nimeni altul decât domnitorul Vlad Ţepeş. În Occident se vorbeşte despre faptul că Dracula a masacrat peste 100.000 de bărbaţi, femei şi copii în cele mai barbare moduri posibile. O legendă spune că Dracula a vrut scape de toţi cerşetorii, bolnavii şi bătrânii din ţară şi a conceput un plan diabolic pentru a-i extermina. I-a invitat pe toţi la unul dintre castelele sale, unde avea să le ofere un ospăţ. În timp ce aceştia se ospătau, Dracula i-a întrebat: „Aţi vrea să fiţi fără griji şi să nu vă lipsească nimic?”. Când oamenii au răspuns: Da!, Dracula a poruncit ca uşile palatului să fie închis şi incendiat. Nimeni nu a scăpat de această „casă a groazei”. Acest incident stă la baza celebrei „case a groazei” atât de populară în Occident.
Realitatea este că Vlad Ţepeş nu a fost niciodată Dracula, cel puţin nu vampirul însetat de sânge despre care vorbesc mulţi. Problema este că foarte puţini cunosc istoria reală a ţării noastre. Domnitorul Vlad (1431-1476) a fost fiul lui Vlad al II-lea Dracul, numit aşa pentru că a fost primit în Ordinul Dragonului, o societate politico-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Simbolul acestui ordin era un dragon, iar scopul lui era apărarea creştinismului de către otomani. Din pricina apartenenţei sale la acest ordin al dragonului, Vlad al II-lea a fost numit „Dracul” sau „al lui Drăculea”. Din cauza cruzimii cu care era asociată metoda sa de pedepsire a răufăcătorilor, anume trasul în ţeapă, Vlad, fiul lui Vlad al II-lea Drăculea, a fost numit Vlad Ţepeş, mulţi asociindu-l de atunci încoace cu porecla „Dracula”. Romanul „Dracula” al lui Bram Stoker a popularizat foarte mult acest personaj imaginar, transformat în vampir însetat de sânge feciorelnic.
Dincolo de legendă, Castelul Bran a fost inclus de curând într-un top al celor mai înspăimântătoare zece destinaţii de Halloween, fiind clasat pe locul nouă.
În România, în special în Transilvania, Halloween-ul se suprapune cu „Sărbătoarea morţilor”, din noaptea de 31 octombrie, când femeile merg la cimitir pentru ritualul „luminaţiei”, adică pentru a aprinde lumânări pentru cei morţi din propriile familii. Cimitirele din Transilvania devin adevărate spectacole nocturne de lumini în această noapte. Ritualul luminaţiei s-a transformat într-o adevărată afacere pentru că în toată ţara se vând în această perioadă zeci sau chiar sute de mii de lumânări.
De asemenea, tot în această noapte, există obiceiul ca femeile bătrâne să lase pe prispa casei sau pe pervazul geamului o bucată de pâine, o cană cu apă, sare şi o lumânare aprinsă. Se crede că sufletul mortului se întoarce să vadă ce se întâmplă cu cei rămaşi pe această lume şi atunci mănâncă pâinea şi sarea, bea apa şi se odihneşte. Ba chiar se crede că în felul acesta, servind bucatele de pe prispa casei, mortul este mulţumit şi nu mai tulbură liniştea celor vii.
Această pseudo-sărbătoare a devenit din ce în ce mai populară în România mai ales în rândul tinerilor, care organizează petreceri tematice în cluburi. Pentru mulţi nu înseamnă mare lucru din punct de vedere religios, ci doar un pretext pentru distracţie. Localurile sunt decorate cu dovleci ciopliţi, schelete şi pânze de păianjen, pentru ca atmosfera să devină cât mai înspăimântătoare.
Deloc de neglijat este şi faptul această falsă sărbătoare a devenit o afacere foarte profitabil pentru comercianţi şi pentru patronii de cluburi. În România, cei mai mulţi bani se fac din vânzarea hainelor cu desene de Halloween, din vânzarea dovlecilor şi din închirierea spaţiilor de distracţie. În America doar sărbătoarea Crăciunului produce venituri mai mari decât Halloween-ul. Zeci de miliarde de dolari se cheltuiesc în fiecare an în timpul acestei sărbători. Undeva între 500 de milioane şi un miliard de dolari se cheltuieşte doar în cluburi. În ţara noastră

This entry was posted in Articole and tagged , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to Halloween-ul in România (partea IV)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s