Probabil că în nicio altă ţară din lumea contemporană, Halloween-ul nu îşi găseşte mai multe elemente corespondente decât în România. Unul dintre cei mai populari eroi ai Halloween-ului este Contele Dracula, despre care majoritatea lumii crede că a fost nimeni altul decât domnitorul Vlad Ţepeş. În Occident se vorbeşte despre faptul că Dracula a masacrat peste 100.000 de bărbaţi, femei şi copii în cele mai barbare moduri posibile. O legendă spune că Dracula a vrut scape de toţi cerşetorii, bolnavii şi bătrânii din ţară şi a conceput un plan diabolic pentru a-i extermina. I-a invitat pe toţi la unul dintre castelele sale, unde avea să le ofere un ospăţ. În timp ce aceştia se ospătau, Dracula i-a întrebat: „Aţi vrea să fiţi fără griji şi să nu vă lipsească nimic?”. Când oamenii au răspuns: Da!, Dracula a poruncit ca uşile palatului să fie închis şi incendiat. Nimeni nu a scăpat de această „casă a groazei”. Acest incident stă la baza celebrei „case a groazei” atât de populară în Occident.
Realitatea este că Vlad Ţepeş nu a fost niciodată Dracula, cel puţin nu vampirul însetat de sânge despre care vorbesc mulţi. Problema este că foarte puţini cunosc istoria reală a ţării noastre. Domnitorul Vlad (1431-1476) a fost fiul lui Vlad al II-lea Dracul, numit aşa pentru că a fost primit în Ordinul Dragonului, o societate politico-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Simbolul acestui ordin era un dragon, iar scopul lui era apărarea creştinismului de către otomani. Din pricina apartenenţei sale la acest ordin al dragonului, Vlad al II-lea a fost numit „Dracul” sau „al lui Drăculea”. Din cauza cruzimii cu care era asociată metoda sa de pedepsire a răufăcătorilor, anume trasul în ţeapă, Vlad, fiul lui Vlad al II-lea Drăculea, a fost numit Vlad Ţepeş, mulţi asociindu-l de atunci încoace cu porecla „Dracula”. Romanul „Dracula” al lui Bram Stoker a popularizat foarte mult acest personaj imaginar, transformat în vampir însetat de sânge feciorelnic.
Dincolo de legendă, Castelul Bran a fost inclus de curând într-un top al celor mai înspăimântătoare zece destinaţii de Halloween, fiind clasat pe locul nouă.
În România, în special în Transilvania, Halloween-ul se suprapune cu „Sărbătoarea morţilor”, din noaptea de 31 octombrie, când femeile merg la cimitir pentru ritualul „luminaţiei”, adică pentru a aprinde lumânări pentru cei morţi din propriile familii. Cimitirele din Transilvania devin adevărate spectacole nocturne de lumini în această noapte. Ritualul luminaţiei s-a transformat într-o adevărată afacere pentru că în toată ţara se vând în această perioadă zeci sau chiar sute de mii de lumânări.
De asemenea, tot în această noapte, există obiceiul ca femeile bătrâne să lase pe prispa casei sau pe pervazul geamului o bucată de pâine, o cană cu apă, sare şi o lumânare aprinsă. Se crede că sufletul mortului se întoarce să vadă ce se întâmplă cu cei rămaşi pe această lume şi atunci mănâncă pâinea şi sarea, bea apa şi se odihneşte. Ba chiar se crede că în felul acesta, servind bucatele de pe prispa casei, mortul este mulţumit şi nu mai tulbură liniştea celor vii.
Această pseudo-sărbătoare a devenit din ce în ce mai populară în România mai ales în rândul tinerilor, care organizează petreceri tematice în cluburi. Pentru mulţi nu înseamnă mare lucru din punct de vedere religios, ci doar un pretext pentru distracţie. Localurile sunt decorate cu dovleci ciopliţi, schelete şi pânze de păianjen, pentru ca atmosfera să devină cât mai înspăimântătoare.
Deloc de neglijat este şi faptul această falsă sărbătoare a devenit o afacere foarte profitabil pentru comercianţi şi pentru patronii de cluburi. În România, cei mai mulţi bani se fac din vânzarea hainelor cu desene de Halloween, din vânzarea dovlecilor şi din închirierea spaţiilor de distracţie. În America doar sărbătoarea Crăciunului produce venituri mai mari decât Halloween-ul. Zeci de miliarde de dolari se cheltuiesc în fiecare an în timpul acestei sărbători. Undeva între 500 de milioane şi un miliard de dolari se cheltuieşte doar în cluburi. În ţara noastră
Archives
- June 2022
- May 2022
- April 2022
- March 2022
- February 2022
- January 2022
- November 2021
- October 2021
- September 2021
- August 2021
- July 2021
- June 2021
- May 2021
- April 2021
- March 2021
- February 2021
- January 2021
- December 2020
- November 2020
- October 2020
- June 2020
- May 2020
- April 2020
- March 2020
- May 2019
- March 2019
- February 2019
- January 2019
- December 2018
- November 2018
- October 2018
- September 2018
- August 2018
- February 2018
- January 2018
- December 2017
- October 2017
- September 2017
- July 2017
- March 2017
- February 2017
- July 2016
- April 2016
- February 2016
- January 2016
- November 2015
- October 2015
- September 2015
- July 2015
- June 2015
- May 2015
- April 2015
- March 2015
- February 2015
- January 2015
- December 2014
- November 2014
- October 2014
- September 2014
- August 2014
- July 2014
- June 2014
- May 2014
- April 2014
- March 2014
- February 2014
- January 2014
- December 2013
- November 2013
- October 2013
- September 2013
- August 2013
- June 2013
- May 2013
- April 2013
- March 2013
- February 2013
- January 2013
- December 2012
- November 2012
- October 2012
- September 2012
- July 2012
- May 2012
- April 2012
- March 2012
- February 2012
- January 2012
- December 2011
- November 2011
- October 2011
- September 2011
- July 2011
- June 2011
- May 2011
- April 2011
- March 2011
- February 2011
- January 2011
- December 2010
- November 2010
- October 2010
- September 2010
- August 2010
- July 2010
- June 2010
- May 2010
- April 2010
- March 2010
- February 2010
- January 2010
- November 2009
- October 2009
- September 2009
- August 2009
Ce citesc
- aercurat.ro
- Alber Mohler
- Albert Mohler – in lb. română
- Alistair Begg
- amasadorul
- Beni Faragau
- crestinautentic
- John MacArthur
- John Piper
- meditatiizilnice.toateblogurile.ro
- Pasi.ro
- perspective crestine
- priveste in sus
- Questia Online Library
- Reformed Voices
- resursecrestine.ro
- stiricrestine.ro
- The Gospel Coalition
- Timothy Keller
- viata vesnica
Biserici live Romania
- Biserica Baptista "Betania", Sibiu
- Biserica Baptista "Dragostea", Arad
- Biserica Baptista "Emanuel", Timisoara
- Biserica Baptista "Sega", Arad
- Biserica Baptista "Speranta", Constanta
- Biserica Baptista "Speranta", Resita
- Biserica Baptista “Betania”, Fagaras
- Biserica Baptista “Betania”, Timisoara
- Biserica Baptista “Betel”, Cluj-Napoca
- Biserica Baptista “Betel”, Timisoara
- Biserica Baptista “Iris”, Cluj Napoca
- Biserica Baptistă “Speranţa”, Arad
Biserici live diaspora
Radiouri crestine
Reblogged this on La Razvi'.