Dubioasa Parascheva de la Roman – Sfânta reţetă de fabricat moaşte a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

parascheva Oraşul Roman devine un nou punct fierbinte pe harta pelerinajului religios din România, după ce catedrala din localitate a fost „dotată” cu două fragmente osoase atribuite Cuvioasei Parascheva, printr-o poveste ambiguă mediatizată intens în ultima perioadă de prelaţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Istoria prezentată de oficialii Episcopiei Romanului şi Bacăului este simplă: două fragmente osoase din mâna stângă a Sf. Parascheva au fost descoperite chiar în Catedrala Arhiepiscopală din Roman unde au stat, neştiute de nimeni, 27 de ani. În versiunea oficială e prelaţilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, oasele au fost ascunse sub o masă din biserică, de către un preot slujitor al lăcaşului, Constantin Catană, nevoit să se ascundă, în 1986, la Mănăstirea Văratec, din cauza prigoanei comuniste. Comunicatul oficial mai spune că descoperirea a fost făcută după o anchetă dispusă anul trecut de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, episcopul vicar al Romanului şi Bacăului. Ştirea „minunii de la Roman” a făcut deja înconjurul ţării duminică, 24 martie, când noua relicvă din patrimoniul de cult al catedralei a fost purtată pe străzile oraşului, într-un pelerinaj care a strâns sute de oameni. Pe de altă parte, hramul bisericii este chiar al Cuvioasei Parascheva, motiv pentru care, de anul acesta, din 14 octombrie, dată la care este trecută în calendar sfânta considerată făcătoare de minuni, rămăşiţele umane vor fi scoase spre închinăciune, după un ritual asemănător cu cel de la Iaşi şi care adună anual sute de mii de oameni. La ce nu poate răspunde BOR Întrebările la care oficialii Bisericii nu au putut oferi răspunsuri precise sunt legate de autenticitatea moaştelor şi de faptul că dispariţia unei relicve de o importanţă capitală pentru Biserica Ortodoxă Română a stârnit interesul prelaţilor abia la 23 de ani după revoluţie.

Printre documentele istorice de căpătâi pentru prelaţii Episcopiei se află şi cel al Mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi Sucevei, „Viaţa şi petrecerea sfinţilor“ (Iaşi, 1682-1686), în care se vorbeşte despre existenţa în zona Romanului a unei părţi a moaştelor Sf. Parascheva, încă din vremea lui Alexandru cel Bun. Informaţia a fost reluată, la mijlocul secolului XIX, de către episcopul-cărturar Melchisedec Ştefănescu, care spune că s-a închinat la moaştele de la Roman. Acest episcop ar fi şi punctul de plecare al anchetei bisericeşti, pentru că, în 2012, el ar fi trebuit celebrat la Roman. Documentarea despre viaţa episcopului i-a atras atenţia preotului de la Catedrala din Roman asupra faptului că există aceste relicve în lăcaşul sfânt. Abia atunci a fost chestionat şi preotul Constantin Catană, care, din motive incerte, a ţinut secret faptul că a ascuns cutia cu oscioarele sfinte sub masa din altar, la care, oficial, nu s-ar mai fi umblat de 150 de ani. Sfânta de la Iaşi, tot necertificată Problema autenticităţii oaselor este certificată într-un mod ambiguu de oamenii bisericii doar din perspectiva istorică şi doar în baza documentelor mai sus citate. „Mărturii despre existenţa acestor moaşte de la Roman erau de pe vremea lui Dosoftei. Lumea se ruga aici deoarece se ştia că sunt părticele din trupul Cuvioasei. Se vorbea despre aceste moaşte, dar nimeni nu a fost interesat să le descopere”, a afirmat preotul Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Preotul care slujeşte în prezent la catedrala din Roman admite că mediatizarea existenţei moaştelor a fost prematură şi susţine că „presa s-a grăbit”, pentru că fragmentele ar urma să fie trimise pentru certificare la Institutul de Cercetări Antropologice „Francisc I. Rainer” din Bucureşti. Cu toate acestea, mediatizarea „grăbită” a fost făcută după un comunicat oficial al Bisericii. „Datele istorice ne duc 100% spre faptul că părticele găsite aparţin Sf. Parascheva. Scopul găsirii lor nu a fost unul economic. Credincioşii trebuie să se bucure de moaşte pentru că sunt mădularele lui Iisus Hristos”, conchide preotul Andrei Ioniţă. Certificarea ştiinţifică presupune o cercetare antropologică şi una a probelor ADN. Adrian Cioflâncă, cercetător la Institutul de Istorie ”A.D. Xenopol” din Iaşi, spune că este greu, în contextul în care au fost găsite doar un os piramidal şi unul metacarpian, să se stabilească până şi sexul persoanei. Analiza ADN presupune prelevarea unei probe comparative, singura sursă fiind moaştele depuse la Iaşi care, la rândul lor, n-au fost certificate oficial ca apaţinând Sf. Parascheva. Afacerea „Sf. Parascheva”: 2,5 milioane de euro anual Cel mai important pelerinaj religios din România are loc la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, între 12 şi 14 octombrie, la moaştele Cuvioasei Parascheva. Minunile din jurul sfintei au fost ultramediatizate îndeosebi după 2000, când pelerinajul de la Iaşi s-a transformat într-o veritabilă afacere, prin intermediul trustului media ”Trinitas”, deţinut de Biserica Ortodoxă Română. „Se spune” că, în 1950, moaştele depuse la Catedrala Mitropolitană au salvat o tânără de leucemie sau că, în vara lui 1947, a adus ploi şi a curmat seceta. Istoria sfintei face ca Iaşiul să fie vizitat anual de sute de mii de credincioşi. Estimarea pentru octombrie 2012 indică 170.000 de oameni care au trecut prin faţa raclei.

Comerţul cu obiecte bisericeşti aduce, în cele trei zile, milioane de euro la bugetul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cifrele oficiale n-au fost făcute publice niciodată, la fel cum nicio instituţie a statului n-a verificat vreodată contabilitatea Mitropoliei. Totuşi, un experiment făcut în octombrie 2012 arată că fiecare pelerin venit la Iaşi a cheltuit, în medie, 60-70 de lei la biserică. Peste 50 de cutii ale milei au fost umplute în cele trei zile, iar calculul brut arată că Mitropolia a câştigat cel puţin 2,5 milioane de euro. Prelaţii de la Iaşi au prezentat un raport de activitate pe 2012, în care au precizat exact „totalul general al operei filantropice” anuale, de 11.048.684 lei (circa 2,5 milioane de euro). Din raport lipseşte, însă, orice referire la încasările Mitropoliei în anul menţionat.
Sursa: adevarul.ro

This entry was posted in Stiri and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s