Acest verset a fost considerat de către mulţi comentatori ai Bibliei a fi unul dintre cele mai dificile din întreaga Scriptură. Cum poate fi interpretat fără a leza integritatea învăţăturii generale a Bibliei?
Gruparea religioasă care susine cel mai aprig „botezul pentru cei morţi” este cea a „Mormonilor sau a sfinţilor lui Isus Cristos din zilele de pe urmă”, care spune că persoanele în viaţă se pot boteza pentru cei care au murit nebotezaţi, astfel încât aceştia să poată primi botezul şi, implict, mântuirea în lumea de dincolo. Acesta este unul dintre motivele pentru care mormonii sunt foarte interesaţi de genelaogii, pentru că vor să salveze cât mai mulţi dintre strămoşii lor care au murit fără a împărtăşi credinţa mormonă.
Demn de reţinut este faptul că în „Cartea lui Mormon” nu există o astfel de învăţătură, ba chiar din contră, ea învaţă că doar aceia care se pocăiesc şi se pregătesc pentru întâlnirea cu Dumezeu pot fi mântuiţi. Însă, în „Cartea Doctrinelor şi Legămintelor”, Joseph Smith, fondatorul acestei denominaţii, a pretins că ar fi primit o revelaţie divină prin care i se poruncea să-şi înveţe urmaşii să se boteze pentru cei dragi care au murit fără să aibă această credinţă. El spunea că este de neimaginat că toţi aceia care au muri fără a fi bozaţi să fie condamnaţi pentru totdeauna.
Expresia folosită de Pavel în 1 Corinteni 15:29 nu mai este întâlnită niciunde în toată Biblia şi, pentru a înţelege ce a vrut el să spună aici, trebuie să înţelegem atât învăţătura generală a Bibliei cu privire la persoanele care au murit fără a crede în Isus Cristos, cât şi învăţătura despre botez.
Mai întâi, în Luca 16, când bogatul care a muritîn necredinţă îl roagă pe patriarhul Avraam să-i permnită lui Lazăr să-i aducă un strop de apă, acesta îi răspunde: „Între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată” (16:26). Avraam spune clar că este imposibil ca cineva să mai poată face ceva pentru sine însuşi sau altcineva să facă ceva pentru el în vederea schimbării situaţiei în care se află după moarte. Dacă ar fi existat aşa ceva, cu siguranţă Avraam i-ar fi spus bogatului. Nu mai există nici o şansă de mântuire după încheierea vieţii pe pământ. Atât destinul bogatului, cât şi al lui Lazăr sunt stabilite definitiv.
Mai mult, în 2 Corinteni 5:10, Pavel spune că: „Toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” Pavel spune clar aici că fiecare va fi judecat după faptele pe care le-a făcut în timpul vieţii, sale şi nu va conta asbsolut deloc ce au făcut alţii pentru el după ce a murit. De asemenea, în Evrei 9:28 citim că: „tuturor oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea urmează judecata.”
Apoi, în Matei 28:19-20, învăţătura Domnului Isus despre botez este foarte clară: „Duceţi-vă în toată lumea şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit.” Ucenicii sunt trimişi să boteze persoanele care cred în Isus Cristos şi apoi trebuie să-i înveţe să păzească tot ce a poruncit El. Însă, morţii nu mai pot fi făcuţi ucenici. De asemenea, în Marcu 16:15-16, Domnul Isus spune: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit.” Credinţa este absolut necesară pentru mântuire. Toţi cei care nu cred în Isus Cristos vor fi condamnaţi.
Mântuirea este netransferabilă. Nimeni nu poate fi mântuit în locul altuia şi nici nu poate fi condamnat în locul altuia. Aceasta este învăţătura generală a Bibliei. Dacă un credincios ar putea să fie botezat şi mântuit pentru alţii, atunci, cu siguranţă, ar face lucrul acesta pentru toţi cei dragi care nu au vrut şi nu vor să creadă în Cristos. Nu ar mai fi nevoie să le vorbească despre adevărul Evangheliei, ci doar să se boteze în locul lor. Atunci, de ce aminteşte Pavel aici botezul pentru cei morţi?
Primul lucru pe care trebuie să-l facem atunci când vrem să înţelegem un text biblic, este să îl analizăm în contextul imediat (al capitolului din care face parte), în contextul mai larg (al cărţii din care face parte) şi în contextul general (al întregii Scripturi). Haideţi să vedem ce spune Pavel, de fapt, în 1 Corinteni 15:29. Întregul capitol 15 al Primei epistole a lui Pavel către Corinteni este dedicat învierii Domnului Isus şi învierii credincioşilor. Se pare că unii credincioşi din Corint fuseseră înşelaţi de anumiţi învăţători (de sorginte greacă) că nu există înviere a morţilor. Or, dacă nu există o înviere a morţilor, logic este să credem că nici Cristos nu a înviat. Şi dacă Isus Cristos nu a înviat, atunci credinţa noastră este zadarnică şi noi suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii (1 Cor. 15 12-17). Credinţa creştină, spune Pavel, are sens doar prin prisma învierii. Dacă Cristos a înviat, atunci credinţa noastră este autentică, iar dacă nu a înviat, credinţa noastră este falsă.
Apostolul foloseşte toate argumentele pe care le are la îndemână pentru a demosntra că Isus Cristos a înviat din morţi şi că, prin urmare, şi cei ce şi-au pus încrederea în El, vor învia. El spune că Domnul Isus li S-a artătat ucenicilor după înviere, apoi li S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deoadată – dintre care cei mai mulţi erau încă în viaţă când Pavel scria această epistolă (cf. 1 Cor. 15:6) – apoi i S-a arătat lui Iacov şi, în cele din umră, i S-a arătat şi lui. Acesta este cel dintâi argument: arătarea lui Cristos după înviere. Apoi, al doilea argument, este lipsa de sens a creştinismului fără înviere (15:12-19). Pavel demonstrează aici că doar prin învierea lui Cristos, creştinismul este validd. Credinţa creştină stă în picioare sau pică odată cu învierea lui Cristos. Ori acceptăm tot, ori nimic, pentru că un creştinism fără înviere nu are sens. Al treilea argument al învierii lui Cristos este scopul ultim al lui Dumnezeu, şi anume: de a-L face pe Fiul Său Domn peste Împărăţia Sa (15:21-29).
La încheierea acestei secţiuni, Pavel spune: „Altfel (în lipsa învierii lui Cristos şi a credincioşilor) ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?” (15:29). În limba greacă, cuvântul „pentru” este „hyper” şi nu „eis”, ceea ce înseamnă „deasupra”sau „peste”, dar şi „de dragul…” sau „în folosul…”. Pavel nu foloseşte aici cu referire la botezul pentru cei morţi acelaţi cuvânt (eis) pe care-l foloseşte Petru în Fapte 2:38, când spune: „Pocăiţi-vă şi fiecare dintre voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos spre (eis – înspre, cu scopul de a…) iertarea păcatelor.” Botezul este mărturia unui cuget curat, spune din nou Petru în prima sa epistolă (3:21), ceea ce înseamnă că este doar mărturia publică şi personală a unei persoane deja mântuite, şi nu are putere mântuitoare. Botezul este consecinţa mântuirii, nicidecum condiţia ei. Aceasta este învăţătura generală a lui Cristos şi a apostolilor.
Există însă mai multe interpretări ale versetului 1 Corinteni 15:29, pe lângă cea a mormonilor, din care o să amintim doar două. Mai întâi, sunt unii comentatori care spun că în vremea bisericii primare cei nou-convertiţi erau botezaţi noaptea în cimitire şi chiar în interiorul mormintelor, din cauza prigonitorilor care-i urmăreau la tot pasul. Aceştia interpretează cuvântul „hyper” în mod literal şi spun că, de fapt, Pavel a vrut să spună că unii se botează „deasupra” celor morţi (deasupra mormintelor). Pe lângă faptul că nu există niciun suport istoric pentru o astfel de teorie, nu este deloc în acord cu contextul capitolului 1 Corinteni 15. Alţii spun că, deşi nu era un obicei larg răspândit, cel puţin într-o vreme anume, creştinii s-au botezat „în folosul” sau „pentru” cei morţi. Aceştia spun că undeva spre jumătatea primului secol d.Cr., o boală îngrozitoare a răpus sute sau chiar mii de cetăţeni ai Corintului. Pentru că printre cei morţi au fost şi persoane care se convertiseră la creştinism, dar nu apucaseră să se boteze, unii au spus că ar fi potrivit să mărturisească ei credinţa acestora în mod public. Alţii s-au botezat de frica morţii, ca nu cumva să moară din cauza bolii şi să nu fi apucat să se boteze. Însă nici pentru această interpretare nu există nici un suport istoric sau biblic.
Atunci, care este înţelesul textului? Pavel este interesat să demonstreze în 1 Corinteni 15 lipsa de logică a grecilor care nu credeau în învierea morţilor, dar practicau botezul pentru cei morţi. Mulţi dintre ei se botezau în folosul celor morţi pe câmpul de luptă, pentru ca aceştia să aibă linişte în lumea de dincolo. Aşa că Pavel spune: De ce se botează ei pentru cei morţi dacă nu există înviere? Este fără sens, fără logică, să faci aşa ceva! Aşa cum vedem în multe situaţii în epistolele sale, Pavel foloseşte aici un argument natural pentru a demonstra un adevăr supranatural. El spune: chiar şi practicile lor lasă să se înţeleagă că există înviere, chiar dacă nu recunosc acest lucru cu privire la Cristos. Din acelaşi motiv pentru care ei se botezau pentru cei morţi, indienii îngropau un cal lângă cel mort pe câmpul de luptă, ca să poată călări şi în lumea de dincolo; grecii antici puneau doi bănuţi pe ochii celui ce murea ca să plătească barcagiului care avea să.l treacă Râul Morţii; faraonii erau îngropaţi cu tot alaiul împărătesc, pentru a fi slujiţi si dincolo, ba chiar li se punea şi o canoe alături pentru a merge în jos pe Râul Vieţii spre imortalitate.
Aşadar, înţelesul controversatei expresii folosită de Pavel în 1 Corinteni 15:29, este menită să dovedească lipsa de logică a învăţătorilor falşi care credeau altceva decât ceea ce practicau în mod constant. Faptele lor afirmau ceea cecuvintele lor negau cu referire la Cristos.
-
Join 134 other subscribers
-
Archives
- September 2023
- August 2023
- July 2023
- June 2023
- May 2023
- March 2023
- November 2022
- October 2022
- September 2022
- August 2022
- July 2022
- June 2022
- May 2022
- April 2022
- March 2022
- February 2022
- January 2022
- November 2021
- October 2021
- September 2021
- August 2021
- July 2021
- June 2021
- May 2021
- April 2021
- March 2021
- February 2021
- January 2021
- December 2020
- November 2020
- October 2020
- June 2020
- May 2020
- April 2020
- March 2020
- May 2019
- March 2019
- February 2019
- January 2019
- December 2018
- November 2018
- October 2018
- September 2018
- August 2018
- February 2018
- January 2018
- December 2017
- October 2017
- September 2017
- July 2017
- March 2017
- February 2017
- July 2016
- April 2016
- February 2016
- January 2016
- November 2015
- October 2015
- September 2015
- July 2015
- June 2015
- May 2015
- April 2015
- March 2015
- February 2015
- January 2015
- December 2014
- November 2014
- October 2014
- September 2014
- August 2014
- July 2014
- June 2014
- May 2014
- April 2014
- March 2014
- February 2014
- January 2014
- December 2013
- November 2013
- October 2013
- September 2013
- August 2013
- June 2013
- May 2013
- April 2013
- March 2013
- February 2013
- January 2013
- December 2012
- November 2012
- October 2012
- September 2012
- July 2012
- May 2012
- April 2012
- March 2012
- February 2012
- January 2012
- December 2011
- November 2011
- October 2011
- September 2011
- July 2011
- June 2011
- May 2011
- April 2011
- March 2011
- February 2011
- January 2011
- December 2010
- November 2010
- October 2010
- September 2010
- August 2010
- July 2010
- June 2010
- May 2010
- April 2010
- March 2010
- February 2010
- January 2010
- November 2009
- October 2009
- September 2009
- August 2009
Ce citesc
- aercurat.ro
- Alber Mohler
- Albert Mohler – in lb. română
- Alistair Begg
- amasadorul
- Beni Faragau
- crestinautentic
- John MacArthur
- John Piper
- meditatiizilnice.toateblogurile.ro
- Pasi.ro
- perspective crestine
- priveste in sus
- Questia Online Library
- Reformed Voices
- resursecrestine.ro
- stiricrestine.ro
- The Gospel Coalition
- Timothy Keller
- viata vesnica
Biserici live Romania
- Biserica Baptista "Betania", Sibiu
- Biserica Baptista "Dragostea", Arad
- Biserica Baptista "Emanuel", Timisoara
- Biserica Baptista "Sega", Arad
- Biserica Baptista "Speranta", Constanta
- Biserica Baptista "Speranta", Resita
- Biserica Baptista “Betania”, Fagaras
- Biserica Baptista “Betania”, Timisoara
- Biserica Baptista “Betel”, Cluj-Napoca
- Biserica Baptista “Betel”, Timisoara
- Biserica Baptista “Iris”, Cluj Napoca
- Biserica Baptistă “Speranţa”, Arad
Biserici live diaspora
Radiouri crestine
http://www.gradinaeden.wordpress.com promoveaza o invatatura care arata drumul inapoi in binecuvantarea gradinii Eden, drum pe care Hristos prin jertfa Lui l-a facut posibil pentru noi, luand asupra Lui pacatul, boala si blestemul.
Daca doriti putem face schimb de linkuri pentru blogroll
Acum chiar mi`am dat seama cat de putin cunosc eu din Biblie…si mi`am dat seama cat de superficial o citesc.Eu am mai citit epistolele catre Corinteni si totusi nu am observat sau nu mi`a sarit in ochi versetul respectiv,desi mi se pare ceva ce chiar trebuia sa`mi atraga atentia… Acum tot am stat si m`am gandit la ce se poate referi versetul respectiv si in final mie mi s`a parut ca cea mai buna explicatie ar fi ca ei se botezau pentru credinciosii care au murit fara a apuca sa faca botezul.Si acest lucru mi s`ar parea folositor si in ziua de azi pt ca acum ajungi tare greu in apa botezului:mai intai sa se stranga mai multi care sa se boteze,apoi cateva luni de caticheza si uita asa daca se intoarce unu mai batran la Domnul si crede,pana termina caticheza poate moare…si daca a crezut si n`a apucat sa faca botezul nu va fi mantuit??Pai atunci e destul de logic ca ar trebui sa facem ceva pt el.Oricum,eu stiam ca nu imediat dupa moarte esti “repartizat” ci esti intr`un somn pana la Inviere,iar apoi vom fi toti judecati.Asa e sau m`am pierdut eu cumva pe drum???
Da, cred ca in teologia ta sunt incluse idei promovate de mai multe denominatii, printre care adventista si mormona (chiar daca nu-ti dai seama). Imprimul rand, nu se ajunge deloc greu in apa botezului. Fiecare se boteaza cand este pregatit sa marturiseasca public faptul ca este mantuit. Daca este prea batran, asa cum spui tu, si moare nebotezat, trebuie sa stii ca botezul n-a salvat si nu va salva niciodata pe nimeni, pentru ca noi suntem “mantuiti prin har, prin credinta… nu prin fapte” (cf. Efes. 2:8-9). Cat priveste repartizarea si somnul, citeste articolul acesta si poate va fi mai usor apoi sa intelegi ce si cum https://gtgospel.wordpress.com/2009/09/21/vorbeste-biblia-depsre-somnul-sufletului/
Sunt Florin si locuiesc in Arad. Am inteles si eu pana acum ca botezul pt cei morti la care se refera apostolul Pavel in 1Corinteni 15:29 este unul fals, adica unii din vremea lui se botezau pt. inaintasii lor morti cu scopul de ai scoate din iad (locuinta mortilor ). Am citit de curand o explicatie a acestui verset intr-un Nou Testament cu explicatii. Aceasta mi se pare cea corecta si de acesta v-o scriu si dvs. Pe la anul 55 d.Hr cand Pavel a scris corintenilor erau vremuri de prigoana. Multi din cei care se botezau credeau ca dupa botez vor fi martirizati. Acceptand botezul ei de fapt isi semnau condamnarea la moarte. Ei nu mai sperau la fericire in viata aceasta ci in viata viitoare. Cu alte cuvinte ei se botezau pt. cei morti , pt. a intregi numarul mortilor sau pt. a fi cu cei care murisera in Domnul. O credinta asemanatoare aveau si cei care mergeau sa lupte in razboaie. Ei credeau ca vor muri in acel razboi si astfel vor intregi numarul mortilor . Daca acest botez ar fi fost unul fals, cu siguranta Pavel l-ar fi combatut asa de fapt cum in tot cap.15 a scris impotriva celor care nu credeau in invierea mortilor. In plus mai erau si alti apostoli in viata ( Petru, Ioan etc ) care puteau sa combata un botez fals si nu au facut-o. In vers. 29 Pavel nu combate acest botez dar nici nu-l aproba. Totusi face o paranteza si in urmatoarele 3 versete vorbeste depre prigoana spunand ca si el e in primejdie de moarte si ca s-a luptat cu fiarele din Efes. Dupa care vorbeste din nou despre invierea mortilor care este tema intregului capitol. Asta ma face sa inteleg ca si versetul 29 se refera tot la prigoana. Atunci intrebarile retorice din acest verset au sens si sunt corecte. Daca nu inviaza mortii atunci de ce unii se boteaza cu credinta ca vor muri dupa botez (vor fi martirizati ) si ca vor mai avea parte de fericire numai in viata viitoare ?
Interesanta interpretare. E posibila, dar improbabila.
După mine, este cea mai probabilă interpretare, pentru că se integrează cel mai bine în contextul capitolului. Cu tot respectul, doresc să fac câteva completări la cele scrise mai sus de Florin Miclea.
Pavel și alții ca el erau permanent în primejdie de moarte pentru că vesteau Evanghelia. Mulți dintre aceștia chiar ajungeau să moară. Totuși în acest context, unii corinteni le-au urmat credința, botezându-se în credința lor. Întrebările lui Pavel era: de ce nebunia asta să mori pentru credință și de ce unii urmează credința acestor primejduiți de moarte, botezându-se pentru ei (mai exact, ascultând de ei), dacă nu înviază morții?
Versetele 29 și 30 conțin cele două întrebări indicate de mine mai sus. Greutatea cade pe întrebarea din vers. 30 — care vorbește despre nebunia unor oameni (ca Pavel) care după ei (unii dintre ei) ar muri pentru nimic (dacă nu înviază morții). De ce cred asta? Pentru că întrebarea din vers. 30 este dezvoltată în continuare, nu cea din 29. Acest verset, 30, care vorbește de o pluritate, în versetele 31-32 este argumentat în particular, la singular, din viața lui Pavel, care era să moară în Efes pentru Evanghelie. În acest context, al versetelor 30-31-32, vers. 29 se încadrează perfect dacă și numai dacă este interpretat că vorbește de neofiții ce urmează credința celor ce mor pentru credința lor, morți despre care se vorbește nu numai în 29 (după cum consider eu și FMiclea), ci și în versetele următoare, 30-31-32 (după acceptăm toți). Categoria de oameni indicată de pluralul din 29, cea a morților, este una și aceeași cu cea indicată de pluralul din 30, a celor în primejdie de moarte.
Așadar, această interpretare nu doar că găsește o susținere pentru înviere în ambele versete, în ambele întrebări, găsite în versetele 29 și 30, dar identifică o categorie comună de protagoniști, amintiți în ambele versete.
chiar e greu de priceput ca se botezau pentru cei ce murisera nebotezati ? nu era o practica de urmat, dar apostolul scotea in evidenta tocmai lipsa de ratiune a celor care se botezau in locul celor morti dar nu credeau ca mai exista inviere.
“Fiecare se boteaza cand este pregatit sa marturiseasca public faptul ca este mantuit.”
Nu cumva este putin gresita aceasta fraza? La inceput, cine credea era botezat ca semn ca el a crezut.(Fapte 8 . 12) sau “Cine va crede si se va boteza”(marcu 16.16)